Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Vol 55, Nr. 1-2, 2009

Rev. Psih., vol. 55, nr. 1-2, p. 1–178, Bucureşti, ianuarie-iunie 2009

View / Download Journal Contents - Volume 55 (1-2) 2009 in PDF format

SUMAR

REZUMATE

FETELE LUI IANUS ÎN REPREZENTAREA SOCIALA A PUTERII

LUMINITA IACOB, ADRIAN NECULAU

REZUMAT Mitologicul IANUS a fost venerat ca zeu al începutului, deschiderii, tranzitiei, orizontului. Simbolistica fetelor sale este pe masura. Ele reunesc apa cu focul, cerul cu pamântul, trecutul cu viitorul, Orientul cu Occidentul. În baza reunirii atâtor forte, poate fi vazut si ca zeu al puterii. Câte si care îi sunt fetele în aceasta postura? Cautarea raspunsului este tocmai miza studiului de fata, care are patru sectiuni. Prima subliniaza statutul special al puterii ca obiect al cercetarii pluridisciplinare si ca tema a psihologiei sociale. A doua accentueaza rolul sau de invariant intercultural si precizeaza trasaturile „complexului românesc al puterii”, identificate de cercetarile care au avut la baza paradigma dimensiunilor culturii a lui Hofstede (1980). A treia sectiune se opreste la „egalitatea inegala” (Masson-Maret, 1997; Kirchler, 1997), conceptul care surprinde ontologia puterii vazuta în cheia diferentelor dintre sexe. Sectiunile amintite constituie baza teoretica pentru cea de a patra, care prezinta „fetele lui IANUS”: reprezentarea sociala a puterii în acceptiunea unui lot de 287 de subiecti. Tehnica asociatiei induse, interviul si diferentiatorul semantic au permis identificarea nucleului central al acestei reprezentari (bani–autoritate–monopol) si, mai ales, a faptului ca puterea face parte din categoria obiectelor reprezentationale asupra carora se proiecteaza semnificativ identitatea de sex a subiectilor.

↑SUS

INFLUENTA ROLULUI SI STEREOTIPULUI DE GEN ASUPRA ALEGERII CARIEREI LA ADOLESCENTI – ABORDARE TEORETICA

DOINA-STEFANA SAUCAN, AURORA LIICEANU

REZUMAT Cercetarea în domeniul alegerii carierei a pus în evidenţă faptul că mai multe constructe acţionează împreună ca să influenţeze comportamentele de carieră. În ultimii ani, s-a înregistrat un progres considerabil şi o reorientare a cercetărilor focalizate pe dezvoltarea carierei. Au fost de asemenea examinate influenţele exercitate asupra procesului decizional la adolescenţi în ceea ce priveşte alegerea carierei. Prezentul studiu este mai întâi de toate o abordare teoretică care îşi propune să treacă în revistă mai multe studii şi lucrări semnificative în această arie de cercetare.

↑SUS

CONFLICTUL INTER SI INTRAPSIHIC LA ADOLESCENTII TIMIZI

GABRIELA FLORENTA POPESCU

REZUMAT The article is about conflict-handling skills the shy adolescents use in conflict situations they face. In conflict situations we can describe a person behavior along two basisc dimensions: assertiveness and cooperativeness. The five modes of conflict-handling skills are: competing, collaborating, compromising, avoiding, accomodating.

↑SUS

MOTIVATII ALE COMPORTAMENTELOR SOCIALE SI SATISFACTIA RELATIONALA ÎN FAMILIE

RUXANDRA GHERGHINESCU

REZUMAT Cercetarea îsi propune sa puna în evidenta una dintre sursele marilor si micilor conflicte cotidiene în relatia parinte – adolescent. Este vorba despre pozitionarile diferite pe axa închidere – deschidere cognitiva si despre impactul acestora asupra satisfactiei familiale. Cercetarea surprinde, astfel, cum deschiderii cognitive a adolescentilor i se opune o relativa închidere cognitiva din partea parintilor, si cum climatul familial poarta amprenta diverselor tipuri de pozitionare pe aceasta axa.

↑SUS

SATISFACTIA SI PERFORMANTA

MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT Articolul prezent investighează o sferă problematică de importanţă majoră cu o largă arie de cuprindere în psihologia organizaţională, şi anume satisfacţia şi performanţa. S-a urmărit prezentarea şi discutarea teoriilor privind satisfacţia şi performanţa – factorii determinanţi şi relaţia satisfacţie– performanţă, precum şi considerarea performanţei din perspectiva relaţiei cu motivaţia. De asemenea sunt trecute în revistă datele de literatură, privind nevoia, scopurile evaluării performanţei profesionale, sursele de informaţie necesare evaluării, metodele cunoscute de evaluare şi erorile de evaluare.

↑SUS

DISTORSIONARE REZULTATELOR ÎN SELECTIA PERSONALULUI − ANALIZA STILURILOR DE RASPUNS SI A EFECTELOR ACESTORA

STEFAN LITA

REZUMAT Cele mai multe inventare de personalitate sunt vulnerabile la distorsionare, iar strategia de a potrivi raspunsurile în scopul de a obtine rezultatul dorit este specifica în domeniul selectiei de personal. Studiul analizeaza influenta diferitelor tipuri de distorsionari ale raspunsurilor asupra variantei scorurilor la inventarele de personalite. Esantionul a constat în 123 de persoane cu functii de conducere în Politia Româna, iar acestea au completat chestionarele NEO PI R si MMPI-2. Analiza factoriala a scalelor de validitate din MMPI-2 a relevat existenta a trei factori: stilul de auto-înselare (K, S, So), stilul atipic (F, Fp, Fb, Ir) si stilul de management al impresiei (L, Odec, Sd). În cazul fiecarui subiect s-a calculat procentul raspunsurilor extreme la NEO PI R pentru toti cei cinci factori separat, în scopul de a obtine un stil de raspuns extrem. În final cele 4 stiluri de raspuns au fost incluse într-o analiza de regresie ierarhica, unde cei 5 factori ai personalitatii au reprezentat variabilele dependente. Rezultatele au aratat ca diferite stiluri de raspuns influenteaza varianta celor 5 mari factori ai personalitatii, în principal factorii N si C fiind explicati în proportie de 50%.

↑SUS

CONTROLUL RELATIEI DINTRE PROCESAREA INFORMATIEI SI PERFORMANTELE ACADEMICE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT Exista multe afirmatii din partea psihologilor cognitivisti potrivit carora functiile executive joaca un rol important în învatare în timpul copilariei. Acestea sunt sprijinite de studii care demonstreaza legaturi strânse între abilitati ale memoriei de lucru, atentiei, inhibitiei si rezultatele obtinute la probele de învatare si achizitii academice. Studiul prezent este structurat în doua parti. Prima parte sintetizeaza tendintele actuale în conceptualizarea notiunilor de procesare cognitiva si învatare academica, cu accent asupra perspectivei cognitivista a învatarii. A doua parte trateaza functiile executive ca expresie a controlului relatiei dintre procesare informatiei si performantele academice, cu accent asupra rolului functiei executive în rezolvarea de probleme.

↑SUS

CERCETARI PSIHOLOGICE ASUPRA TALENTULUI SCENIC

DIANA MEDAN

REZUMAT Acest aticol este o scurta prezentare, din punct de vedere istoric, a celor mai importante metode psihologice de investigare a talentului scenic, de la punctele de vedere teoretice pâna la complexul T.A.S (Test de Aptitudini Scenice). Articolul reliefeaza aspectele pregatitoare pentru un alt studiu despre structura aptitudinala a personalitatii artistice si poate fi un punct de plecare pentru cercetarea unor probleme de psihologie generala precum : empatia, comportamentul sau comunicarea.

↑SUS

DEVIANTA TOLERATA SI FUNCTIONALITATE SOCIALA. O ANALIZA COMPARATA A REALITATII SI A REPREZENTARII CORUPTIEI ÎN ZONA BANATULUI

ALIN GAVRELIUC, ADRIAN JINARU, DANA GAVRELIUC

REZUMAT Cu ajutorul instrumentarului conceptual si metodologic al psihologiei sociale aplicate,
studiul îsi propune o diagnoza a unei specii de devianta tolerata din România contemporana: corupia. Fenomenul este analizat într-un dublu registru, cel al „realitatii”, precum si cel al „reprezentarii coruptiei”, prin intermediul unei investigatii pe un esantion regional reprezentativ format din 1064 de subiecti din aria Banatului. Tendintele din cercetarea noastra semnaleaza persistenta unei „realitati” descurajante prin ponderea conduitelor corupte manifeste, precum si articularea unor atitudini sociale fataliste în privinta „reprezentarii coruptiei”, mai pronuntata în straturile sociale tinere. Una dintre cele mai controversate tendinte care marturisesc despre caracterul generalizant al fenomenului o constituie incapacitatea variabilelor independente de status „nivel educational” si „stare materiala” de a fi predictori ai unui comportament corupt diferentiat. Altfel spus, indiferent de capitalul educational si de cel material al subiectilor, la nivelul reprezentarii functionalitatii coruptiei, evaluarile sunt similar fataliste. Toate configurarile de atitudini sociale evocate descriu ceea ce studiul de fata califica drept „functionalitatea sociala a coruptiei” în societatea româneasca prezenta si sugereaza nevoia unei analize critice a fenomenului si urgenta unei interventii structurale de amploare, în care agenti socializatori mai influenti (de la cel politic la cel educational) se impune sa participe la o actiune conjugata de diminuare a acestei simptomatologii sociale patologice.

↑SUS

UTILIZAREA METODEI GENOGRAMEI ÎN TERAPIA DE FAMILIE SISTEMICA. II

IULIANA OPREA

REZUMAT Una din cele mai bune metode de a obtine o perspectiva multigenerationala asupra sistemului familial si implicit a membrilor sai este de a configura genograma familiei. Aceasta reprezinta o schematizare a legaturilor de familie, constituita pe baza arborelui genealogic extins pe câteva generatii si care ofera o imagine asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei de-a lungul timpului, ceea ce permite întelegerea proceselor si mecanismelor intrafamiliale dintr-o perspectiva istorica.

↑SUS

UNELE CONSIDERATII CU PRIVIRE LA PROBLEMATICA STUDIILOR SI CERCETARILOR PUBLICATE ÎN REVISTA DE PSIHOLOGIE ÎN ULTIMUL DECENIU (1998 – 2007)

BOGDAN IONESCU

REZUMAT Articolul de fata îsi propune relevarea problematicilor studiilor si cercetarilor publicate în ultimii 10 ani în Revista de Psihologie. Pe de o parte, ele se înscriu pe linia eforturilor conjugate ce au caracterizat perioada postdecembrista de repunere a psihologiei românesti în drepturilor ei firesti, iar pe de alta parte, reflecta avântul considerabil pe care cercetarea psihologica l-a luat în toate tarile în ultimul deceniu.

↑SUS·

FICTIUNEA – OPERATIE DE COMUNICARE PERSUASIVA

STEFAN VLADUTESCU

REZUMAT· Articolul abordează ficţiunea ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de minciună, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea ficţiunii se bazează pe o funciară propensiune de a asculta poveşti şi de a povesti, pe nevoia de poveste. Ficţiunea încântă prin stimularea trăirii şi oferirea unui potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Tipologic, se constată, în raport de locul unde se insertează în comunicare, ficţiunea prezintă patru forme: povestirea, povestea, istoria (eventual cu componentă imaginară, venind chiar din religie) şi fantasticul.

↑SUS·

DELIA STRATILESCU, RUXANDRA GHERGHINESCU, Conflictul în adolescenţă, Bucureşti, Editura Academiei, 2007.

Doina-Ştefana Săucan

↑SUS

IN MEMORIAM DELIA FLORINA STRATILESCU-DUNGACIU (1949 – 2008)

Camelia Popa

↑SUS

Details: Category: Numere publicate; Last Updated: 16 July 2013; Hits: 7244