Revista de Psihologie: 2009, t. 55, nr. 3-4

Print

REVISTA  DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology)

Tomul 55,  Nr. 3–4, 2009

 Rev. Psih., vol. 55, nr. 3-4, p. 181–344, Bucureşti, iulie - decembrie 2009

View / Download - Volume 55 (3-4) 2009  - in PDF  format

  

SUMAR / Contents

 STUDII  SI  CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

OPINII

CRITICA SI BIBLIOGRAFIE

VIATA STIINTIFICA

↑SUS·


REZUMATE / Abstracts

COMUNICAREA NONVERBALĂ ŞI FORMAREA PRIMEI IMPRESII

MIHAI ANIŢEI, BOGDANA-RALUCA HUMĂ

REZUMAT      Acest studiu îşi propune să evidenţieze o serie de factori care influenţează formarea primei impresii. Experimentul a fost realizat pe 106 subiecţi. Prima impresie a fost înregistrată prin intermediul unui diferenţiator semantic construit în acest scop şi alcătuit din patru dimensiuni: sociabilitate, moralitate, putere şi activitate. Ne-am aşteptat ca focalizarea atenţiei observatorilor pe diferite elemente nonverbale, precum şi manipularea sunetului să conducă la formarea unor impresii distincte despre aceeaşi persoană. Studiul nostru se înscrie în cadrul teoriei informaţiei diferenţiale (Rebecca M. Warner şi D. B. Sugarman, 1986), pe care rezultatele obţinute o susţin.

 

↑SUS·

 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. III

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la dezbaterea mai largă a raportului creier-cogniţie, varianta actuală din psihologia cognitivă a vechii şi totodată permanentei controverse filosofice privind raportul materie-spirit. Aşezând în centrul preocupărilor noastre tema cogniţiei am urmărit două obiective. Cel dintâi vizează identificarea modului în care orientări şi achiziţii din cadrul unei discipline ştiinţifice, interesată deopotrivă de creier şi psihic – neuropsihologia – şi-a pus amprenta asupra unor paradigme şi metode, modele funcţionale, curente şi cercetări de reflecţie, menite să descifreze structura şi funcţiile sistemului cognitiv. Concret ne-am referit la: teoria localizărilor cerebrale – localizaţionism, echipotenţialism, teoria acţiunii de masă – doctrina evoluţionistă. Am arătat că în psihologie, în psihologia cognitivă în particular, fiecare dintre aceste orientări a stimulat şi susţinut variate moduri explicative ale inteligenţei naturale. Ele sunt de tip asociaţionist, developmentalist, neoasociaţionist, modular. Cel de-al doilea obiectiv al investigaţiei noastre, strâns legat de primul se referă în mod expres la analiza raporturilor dintre structurile ţi funcţiile neurologice pe de o parte, şi structurile şi funcţiile cogniţiei pe de alta. O analiză mai amplă a acestor ultime aspecte o vom face într-un studiu imediat următor.

 ↑SUS·

 

STEREOTIPURILE DE GEN DIN PERSPECTIVA COGNIŢIEI SOCIALE

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT În acest  articol au fost luate în discuţie studii care au resuscitat interesul specialiştilor pentru stereotipurile de gen. A fost analizată o topică interesantă, referitoare la o nouă categorie socială, care include trăsături contrastereotipice – femeia de afaceri. Au fost prezentate puncte de vedere teoretice şi studii empirice referitoare la acurateţea stereotipurilor de gen, precum şi alte aspecte ale stereotipizării din perspectiva psihologiei sociale cognitive. S-a concluzionat că stereotipurile de gen s-au transformat şi datorită creşterii accesului femeilor în poziţii cu un statut socio – professional ridicat, în ciuda faptului că prejudecăţile continuă să influenţeze relaţiile de gen.

 ↑SUS·

 

UN MODEL DE EVALUARE PROFESIONALĂ

Mihai Ioan Micle

REZUMAT      În articolul prezent este prezentat demersul experimental realizat în cadrul Tezei de Doctorat „Motivaţie şi performanţă – Elaborarea unui sistem de evaluare profesională”. Lucrarea îşi propune să fundamenteze ştiinţific elaborarea/validarea unui sistem/model de evaluare a performanţelor profesionale.

 ↑SUS·

 

ORIENTAREA PROFESIONALĂ A TINERILOR. COMPETENŢE PSIHOLOGICE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN CARIERĂ

CAMELIA POPA, DELIA STRATILESCU

REZUMAT Pentru a putea aborda obiectul acestui studiu, am fixat succint reperele teoretice pe care le- am utilizat în cercetare. Psihologii au încercat să definească şi să exploreze premisele reuşitei profesionale a tinerilor într-o lume a muncii aflată în plină schimbare, care necesită cunoştinţe complexe şi un „echipament” de competenţe psihologice care favorizează, în acelaşi timp, adaptarea la locul de muncă şi performanţa.

 ↑SUS·

 

LA DÉLINQUANCE JUVENILE COMME PHÉNOMÈNE SOCIAL INDESIRABLE. AU-DELÀ DE LA REALITÉ STATISTIQUE

DOINA ŞTEFANA SĂUCAN, AURORA LIICEANU, MIHAI IOAN MICLE GABRIEL OANCEA

REZUM A T Studiul are ca obiectiv abordarea holistică a criminalităţii prin care delincventul minor este analizat în relaţia cu mediul în care el trăieşte şi se dezvoltă. Au fost investigaţi 100 minori şi tineri delincvenţi ţinându-se cont de personalitatea lor şi de tipul de infracţiune săvârşită, fie în grup, fie individual. Datele obţinute au conturat un profil criminogen, în care a fi membru al unui grup, numărul de infracţiuni şi motivaţia pentru comiterea infracţiunii sunt importante, contribuind la înţelegerea structurării unei cariere criminale şi a statutului de recidivist. De asemenea, a fost investigată şi familia delincventului juvenil, identificându-se şi analizându-se o serie de variabile, printre care climatul şi atitudinea părinţilor faţă de infracţiunea comisă sunt semnificative.

 ↑SUS·

 

DEPENDENTĂ SAU AUTONOMĂ? FEMEIA ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ. O ABORDARE INTERCULTURALĂ

VALENTINA RUJOIU

REZUMAT Violenţa domestică este un fenomen întâlnit în aproape orice cultură fiind fundamentată pe conceptul inegalităţii de gen. De cele mai multe ori, este acceptată, tolerată sau sancţionată în funcţie de specificul valorilor tradiţionale ale societăţii în care se manifestă. Acest articol prezintă o trecere în revistă a consecinţelor pe care le implică violenţa împotriva femeii (în special cea sexuală) în tări precum Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Chile, China, Taiwan, India.

 

↑SUS·

 

VALIDAREA CONVERGENTĂ A SCALELOR CU ANCORE COMPORTAMENTALE

HORIA D. PITARIU, MIHAELA POPA CHRAIF

REZUMAT Aprecierea performanţelor profesionale este o practică răspândită ca o consecinţă firească a faptului că orice organizaţie, indiferent de dimensiunile ei urmăreşte realizarea unui profit, ori acest deziderat este posibil nu numai la nivelul procesului tehnologic, ci preponderent datorită forţei de muncă. Abordarea metodelor de evaluare a comportamentului prin ancore comportamentale, precum şi observarea comportamentului sunt de necesitate majoră în determinarea comportamentelor specifice organizaţiilor. De asemenea se evidenţiază necesitatea folosirii metodei multi trăsături multi metodă în validarea convergentă şi discriminantă.

 ↑SUS·

 

FACTORI PSIHOLOGICI DE PROGRES ÎN ÎNVĂŢARE LA COPIII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT Eşecul des întâlnit în plan academic al copiilor cu probleme de sănătate reclamă investigarea mecanismelor cognitive subiacente procesului de învăţare. Studiul de faţă este structurat în două părţi principale. Prima parte abordează problematica învăţării şi a progreselor academice, concentrându-se asupra definirii, dimensiunilor, conţinutului şi abordărilor contemporane ale învăţării. A doua parte tratează memoria de lucru ca factor responsabil pentru progresul învăţării la copiii cu deficit de atenţie şi hiperactivitate.

 ↑SUS·

 

PSIHOLOGIA CA DISCIPLINĂ DE LEGATURĂ

VIRGINIA ROTĂRESCU

REZUMAT Existenţa influenţei biunivoce psyche-soma solicită dubla relaţie, medicală şi psihologică; consecinţele unei comunicări deficitare include noncomplianţa la tratament precum şi litigiile de malpractice. Lucrarea oferă justificările care impun cu necesitate abordarea psihosomatică a fiecărui pacient, acesta reacţionând masiv în plan psihologic. Delimitarea sferei de competenţă a diferitelor specialităţi este doar în avantajul pacientului, care va fi investigat şi tratat în funcţie de problematica particularizată („nu există boli ci bolnavi”), impunându-se, astfel, integrarea psihologului în echipa terapeutică.

 ↑SUS·

 

MINCIUNA, CA OPERAŢIE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Articolul abordează minciuna ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de ficţiune, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea minciunii se bazează pe o funciară propensiune de a inventa şi de a imagina. Minciuna satisface o nevoie de a crea un potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Două sunt condiţiile de existenţă ale minciunii: substituibilitatea şi intenţionalitatea. Tipologic, se constată, minciuna prezintă patru forme: simularea, disimularea, mistificarea şi înşelarea.

 ↑SUS·

 

NECESITATEA VALIDĂRII ŞTIINŢIFICE A TIPOLOGIILOR

CRISTIAN BURLACU

REZUMAT Lucrarea de faţă este o trecere succintă în revistă a principalelor momente ale tipologiilor, cu aspectele lor pozitive şi, totodată, cu limitele pe care le au, având la bază opiniile specialiştilor în domeniu. Sunt actualizate informaţiile referitoare la cercetările care se desfăşoară în prezent în domeniul tulburărilor de personalitate desfăşurate sub egida ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, România având o contribuţie şi ea în acest sens. Este lăsată deschisă pista unor cercetări viitoare, eventual aplicative. Se doreşte o abordare prin paradigme multiple, în vederea asigurării unei viziuni ample, unitare, asupra acestei teme de interes.

 ↑SUS·

 

O EDUCAŢIE PSIHOLOGICĂ ACTIVĂ

PAVEL PEREŞ

În septembrie 2008 a avut loc la Bucureşti a V-a Conferinţă Naţională de Sănătate Mintală a Copilului şi Adolescentului, manifestare de prestigiu în domeniu, care s-a impus în ultimii ani atât prin diversitatea problemelor investigate, cât şi prin dialogul ştiinţific-revelator în sistemul patologic, cu participare autohtonă şi internaţională. Tema a fost: „Educaţia timpurie şi rolul ei în prevenţia tulburărilor psihice la copil şi adolescent” şi a purtat girul „Asociaţiei Române de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate”; la reuşita actului ştiinţific respectiv au concurat: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” – Bucureşti, Catedra de Psihiatrie şi Psihologie a copilului şi adolescentului, Spitalul clinic de Psihiatrie „Prof Dr. Alexandru Obregia” – Bucureşti, „Liga Română pentru Sănătate Mintală”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu” – Cluj Napoca.

 ↑SUS·

Details
Category: Numere publicate
Hits: 8211